„Închideți ochii și imaginați-vă cum va arată”, le spuneam subordonaților.
„Deschideți-vă urechile și ascultați bine”, continuam.
„Va fi fain la final, dar până acolo va fi al dracului de greu”, subliniam.
„Dacă vă băgați să nu vă aud că nu mai puteți pentru că nu vă las singuri dar nici nu accept că nu se poate”, concluzionam.

Așa le-am spus Lupilor Negri din Iași, în Afganistan, și am răzbit.
Așa le-am ardelenilor de la Centrul de Instruire din Făgăraș și am făcut.
Așa le-am spus moldovenilor din Botoșani, Bacău, Neamț și Iași și am realizat.
Așa le-am spus tuturor celor cu care am lucrat și cu care am avut o viziune comun acceptată.

Nu mi-a fost ușor și cu atât mai mult lor nu le-a fost ușor.
Una-i să îți dorești și alta-i să faci efort ca dorința să devină realitate.
A fost mai multă durere decât plăcere.
A fost mai multă transpirație decât inspirație.

Nu-i ușor să ai încredere și să asculți de cei mai mici în grad decât tine.
Nu-i ușor să delegi puterea atunci când este risc de moarte.
Nu-i ușor să „reglezi” relațiile dintre oameni când stresul duce la conflict.
Nu-i ușor să iei decizii și să asumi că poți fi victorios dar și că poți să pierzi oameni.

Nu-i ușor dar nici nu-i foarte greu dacă ai încredere în oameni.
Nu-i ușor dar nici nu-i foarte greu dacă ești transparent în intenții și decizii.
Nu-i ușor dar nici nu-i foarte greu dacă te informezi și-ți ții oamenii informați.
Nu-i ușor dar nici nu-i foarte greu dacă empatia o manifești cu oamenii în aria de operații și nu în punctul de comandă.

PS: Pentru ca oamenii să te urmeze ai nevoie doar de o calitate: să știi , să vrei și să poți face ce zici și nu doar să știi să zici să se facă.

hashtag#leadership
hashtag#risc
hashtag#team
hashtag#hardwork