Exact acum 20 de ani, pe când eram comandant de batalion, am dus feroneria pe care am schimbat-o în apartament, la cazarmă.
Nu erau bani și „cârpeam” cât puteam și cum puteam, spațiile soldaților.
Acum 10 ani, pe când eram comandant de brigadă, cumpăram vin de Cotnari, din prima mea de comandant și „tratam” câte un coleg să mă ajute cu fonduri.
Nu erau bani îndeajuns și „cârpeam” cât puteam și cum puteam acoperișurile clădirilor.
Toată viața am crezut că asta-i menirea mea, să nu las clădirile să se dărâme și nici soldații să trăiască în condiții mizerie.
Nu am luat nimic de la nimeni și nici nu am tolerat furtul din cazarmă ori primirea mitei.
Astăzi, foști colegi de ai mei, trecuți în rezervă, stau la masă cu cei ce devalizează țara și se îmbogățesc.
Am crezut că toți suntem la fel și că, educația pe care am primit-o și jurământul pe care l-am depus, ne fac speciali.
Mă tem că nu-i așa și că unii, pentru putere, își vând și demnitatea și țara.
hashtag#leadership hashtag#honor