La ultima întâlnire cu fratele meu mai mic (mai mic cu 22 de ani), am greșit față de el.
I-am reproșat că atunci când avea vreo 8 ani, aflat la Iași, la o ceremonie militară, a refuzat să poarte clopul/pălăria maramureșeană.
I-am spus că acel comportament arăta că nu-i plăcea neamul din care se trage (mă mir că am putut gândi așa ceva) și că s-ar putea să-l aibă și acum.
Acum îmi dau seama cât de naiv sunt, și realizez faptul că și eu am trăit o asemenea frustrare.
Când eram în școala generală, eram comandantul detașamentului de pionieri.
La ceremoniale mama mă obliga să mă încalț cu opinci, deși aveam și pantofi.
Nu știu ce urmărea mama dar știu că eram frustrat de postura în care mă punea.
Uram opincile și am avut norocul, fiind în liceul militar, să port doar ghete și pantofi.
Peste ani i-am cerut tatei, Dumnezeu să-l odihnească, să-mi facă opincile mele.
I-am cerut mamei să ne facă, mie și feciorului, haine maramureșene de vară și de iarnă.
Acum, când merg în sat, port cizme și din când în când opinci.
Am trecut peste frustrare și am transformat-o în ceva ce îmi este drag.
Nu găsesc o explicație pentru schimbare, deși s-ar cuveni să o caut.
Știu că i-am spus mamei, fără să-i reproșez, că nu mă simțeam bine atunci.
Știu că, după ce am ajuns general, m-am lăudat cu faptul că primeam raportul de la colegii încălțați cu păpuci.
Știu că, deși am trecut peste frustrare, încă nu mi-am înțeles, încă fratele mei mic.
Poate că mulți oameni, asemeni mie, au trăit stări de disconfort.
Poate că mulți oameni, asemeni mie, nu le-au povestit și le retrăiesc în alte forme.
Poate că mulți oameni, asemeni mie, nu-și dau seama că lucrurile nespuse sunt consumatoare de energie.
Poate că sunt mulți oameni, asemeni mie, urăsc ceva doar pentru că în copilărie sau tinerețe, le-a fost impus să facă.
Vindecarea de frustrări/supărări vine din analiza locului, vremurilor și oamenilor.
Vindecarea de frustrări/supărări vine din înțelegerea educației oamenilor.
Vindecarea de frustrări/supărări vine din acceptarea comportamentului oamenilor.
Vindecarea de frustrări/supărări vine din „îndrăgostirea” de acele vremuri, locuri și oameni.
PS: Dacă ai povești pe care n-ai avut timp ori curaj să le spui, și vrei să le spui, acum ai ocazia să o faci împreună cu mine.