Este greu să vorbești astăzi, în lume și în țară, despre încredere.
Afganistanul poate fi exemplu despre trădarea încrederii.
Ceea ce se întâmplă cu guvernarea României, poate fi o dovadă de trădare a încrederii poporului.
Ceea ce vedem în mediul de afaceri poate fi o dovada faptului că încrederea în oameni este redusă.
De ce ar trebui să avem încredere și să delegăm puterea?
Pentru că putem analiza și dezvolta modelul comportamental al militarilor.
În armată stresul este mare pentru că responsabilitatea este viața oamenilor și totuși militarii nu cedează psihic.
Ei au învățat să practice delegarea de autoritate pentru a fi mai eficienți în conducerea acțiunilor militare cu grad mare de risc.
Cum putem accepta delegarea de autoritate atât timp cât lumea nu este de încredere?
În primul rând prin lucrul cu convingerile noastre limitative date de experiențe neplăcute privind delegarea puterii.
În al doilea rând căutând și apoi testând încrederea oamenilor prin asumarea unor riscuri minime pe sarcini simple.
În al treilea rând printr-un exercițiul de împărțire și delegare progresivă a responsabilităților și puterii.
De ce am delega autoritatea de manageri sau administratori către angajați?
Pentru că în acest fel am avea timp să analizăm viitorul, lăsând prezentul pe seama celor desemnați să conducă.
Pentru că am avea timp pentru noi și pentru familia noastră și am reduce stresul personal și cel familial.
Pentru că am putea multiplica puterea de creștere a organizației atât în bani cât și în valoare umană.
Ce beneficii materiale am putea avea?
Cei delegați ar spori eficiența procesului, adică ar face mai bine ceea ce fac de obicei atât în calitatea producției cât și în imaginea afacerii.
Cei conduși ar putea spori eficacitatea proceselor făcând mai repede ceea ce trebuie făcut, reducând astfel timpul pierdut în așteptarea deciziei managerului.
Prin eficiență și eficacitate sporită se poate ajunge la performanța dorită fără sacrificii personale de lungă durată.
Ce costuri presupune învățarea și practicarea delegării?
Primul cost este cel al procesului de înțelegere, exersare și practicare a delegării puterii asupra unor procese și decizii.
Se poate realiza printr-un proces de coaching ce poate fi considerat scump dar care este mai ieftin decât costul timpului consumat de manager pîn procesul de micro-management.
Al doilea cost este acela al selecției și antrenării echipei delegate și care, la rândul său, presupune investiție financiară.
Costul se va amortiza prin creșterea gradului de încredere a angajaților-delegați în capacitatea lor de planificare, organizare, conducere și coordonare, dar mai ales prin efectul produs asupra angajaților care vor vedea că lucrează cu și pentru o echipă și nu doar pentru un patron.
PS: Preamultul este dușmanul multului, spune un proverb.
În concluzie mai bine mai mulți cu putere mică și eficienți, decât unul singur cu putere mare și puțin eficient.