Aș fi meschin dacă aș spune că experiența mea de coach îmi dă dreptul să consider că spusele mele sunt truisme.
Aș fi un om marcat de sindromul impostorului intelectual dacă aș avea rețineri în a susține că experiența militară este utilă în antreprenoriat.
Aș fi meschin dacă aș spune că nu mă deranjează sumedenia de oameni care nu au experimentat viața dar dau sfaturi.
Aș fi un impostor intelectual dacă nu aș arăta că înainte de a experimenta este nevoie să știi, adică să fi citit mult în domeniul tău de activitate.
De unde afirmația că în procesul de coaching vorbim de planuri de contingență?
Pentru că planul de contingență este un apendice al planului de acțiune, ce așteaptă să fie dezvoltat la nevoie.
Pentru că planul de acțiune este rezultatul unei decizii de asumare a unei soluții.
Pentru că o soluție este rezultatul unei analize și a unei estimări cu privire la posibila evoluție a unei probleme.
Bine, bine, dar unde este procesul de coaching?
În dialogul cu privire la așteptările clientului, la problemele ori la obiectivele lui.
Apoi este în soluțiile adoptate și care nu au funcționat, dar și în posibilele soluții negândite anterior de către client.
Este și în analiza și estimarea efectelor posibile, a pașilor de urmat și mai ales a resurselor de utilizat.
Și totuși ce este planul de contingență?
Este ceea ce clientul dezvoltă ca alternative pentru momentele de blocaj.
Este o etapă de lucru în cazul în care este identificată o convingere negativă nerezolvată.
Este o buclă pe care, cu sprijinul coach-ului, clientul o parcurge pentru a reveni la planul inițial.
De ce lucrăm cu planuri de contingență?
Pentru că trăim într-un mediu cu grad redus de predictibilitate, ambiguu, volatil și vulnerabil.
Pentru că lucrăm cu oameni care poate că nu sunt în cea mai bună stare psihică, intelectuală și mai ales materială.
Pentru că deși lucrăm după metode anglo-saxone, mentalul colectiv este unul latin cu influențe slave și orientale.
Cum utilizăm planul de contingență în coaching?
Ca instrument de flexibilizare a gândirii, trecând de la o singură opțiune și o singură rezolvare, la mai multe posibile soluții și cursuri de acțiune.
Ca plasă de siguranță pentru o posibilă nerealizare, reducând astfel gradul de anxietate al clientului.
Ca stil de lucru pentru viitor, oferind astfel încrederea necesară pentru angajare în acțiune și puterea de a asuma riscuri.
PS: Ce te-ar face să cred că planurile de contingență în coaching sunt utile?
Faptul că ele și-au dovedit eficiența în acțiunile militare unde cei care le-au întocmit și utilizat sunt oameni cu educație, experiență și curaj.