„Dacă voi sunteți uniți și dacă vă respectați statutul, atunci nimeni nu vă poate pune în genunchi”, le spuneam ofițerilor la predarea comenzii fantasticului batalion al Lupilor Negri.
„Comandanții vin și pleacă dar echipa voastră rămâne”, continuam să le spun.
„Unii își lasă aci sufletul iar alții își manifestă doar interesul pentru promovare”, subliniam eu.
„Faceți tot ceea ce puteți ca soldații să nu simtă greul și să sufere cât mai puțin.”

Așa-i și cu urbea noastră și așa-i și cu țara noastră.
Dacă știm să ne respectăm avem șansa de a nu ne lăsa prostiți de toți neaveniții în politică.
Dacă suntem uniți avem șansa de a nu lăsa afacerile pe mâna unor incapabili în a se conduce pe ei înșiși.
Dacă realizăm faptul că ei trăiesc doar pentru interesul lor atunci avem șansa de a ne proteja viața prin ceea ce facem împreună.

Nu-mi pun speranțe în liderii politici care nu-s în stare să dezvolte o strategie pentru a dezvolta țara.
Nu-mi pun speranța în liderii politici care nu-s în stare să construiască un plan pentru a pune împreună oamenii și banii pentru a produce bunăstarea.
Nu-mi pun speranța în liderii politici care nu-s în stare să analizeze contextul, să estimeze resursele și să simuleze evoluția unui proces.
Nu am încredere în liderii politici care mimează unitatea ca să-și manifeste antagonismul și invers.

Societatea noastră-i vulnerabilă pentru că liderii politici sunt slabi și incapabili să decidă.
Societatea noastră-i vulnerabilă pentru că liderii politici sunt incompetenți și obedienți.
Societatea noastră-i vulnerabilă pentru că liderii politici sunt proști ne cred proști și pe noi.
Societatea noastră-i vulnerabilă pentru că liderii politici ne dezamăgesc și ne lasă pradă demagogiei.

Speranța este la noi, la cei care încă mai credem că nu-i totul pierdut.
Speranța este la antreprenorii care se chinuie să-și țină afacerile și să-și protejeze angajații.
Speranța este la educatorii care fac efort pentru a nu lăsa noua generație să se adâncească în ignoranță.
Speranța este la părinții care le mai amintesc copiilor că mai avem câtuși de puțină demnitate și valoare în noi.

PS: Președintele SUA, J F Kennedy spunea „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta” și l-aș parafraza, spunându-le politicienilor „Întreabă-te ce poate face țara pentru tine că de ceea ce faci tu pentru țară noi nu mai avem nevoie”.
PPS: Nu de războiul de la graniță ar trebui să ne fie teamă ci de incompetența politicienilor care reprezintă un adevărat pericol pentru țară.