La vârsta de 7 ani învățat, de la tata, a țesăla caii.
A fost o experiență care mi-a fost de folos pe moment.
La vârsta de 10 ani am învățat, de la tata, să cosesc.
A fost o altă experiență care mi-a adus, pe moment, bani buni.

Cu cositul am câștigat, în cinci vacanțe în Banat, peste 50000 de lei.
Erau în jur de 15 solde de locotenent (eu eram încă elev).
Mă trezeam la 0400 și mă culcam la 2300.
A fost o experiență pe care nu mi-am mai dorit-o.

Am spus toate acestea pentru că văd sondaje în care oamenii afirmă că experiența contează mai mult decât educația.
Poate că pentru beneficii materiale, de moment, contează.
Pentru ceea ce presupune creșterea nu cred că „învățarea prin practică” este îndeajuns.
Pentru a ajunge la vârf este nevoie de cunoaștere și asta înseamnă educație.

Când am fost avansat locotenent câștigam în 10 luni cât câștiga un cosaș în 3 luni.
M-a deranjat dar asta nu m-a oprit să învăț carte.
Când am ajuns general, după 18 ani de studii (licențe, master, doctorat), nici un cosaș nu câștiga cât câștigam eu.
Nu m-am oprit din învățat și din experimentare (mai ales în Afganistan)  pentru că doar așa am putut fi comandant, lider și manager.

PS: Pentru a face lucrurile bine este necesar să ȘTIM CUM se fac.
Pentru a face lucruri bune este necesar să ȘTIM CE este necesar de făcut.
Pentru a face lucrurile care sunt utile este necesar să ȘTIM DE CE să le facem.
A ȘTI nu vine doar din experimentare.
PPS: Poza (realizată de Vlad Dumitrescu ) este a lui Pătru Vălenăncii, din Bârsana/Maramureș, cu care, acum 40 de ani, am cosit în zona Făgărașului.

#learning #teaching #experience