(cartea inspiră dar experiența de viață dă consistență poveștii )

Odată un subordonat, la Focșani, m-a întrebat cum o mai duc.

Nu era normal ca șeful să fie întrebat de către subordonat.

M-a impresionat, pentru că era printre puținii care se gândea că nu îmi este ușor singur și departe de Iași.

Atunci mi-am dat seama că acel subordonat mă vedea întâi om și apoi șef și asta conta mult pentru mine.

Am întâlnit oameni care, pentru a-și acoperi slăbiciunile, joacă un rol consumator de energie.

Am întâlnit oameni pentru care a spune că au greșit este semn de slăbiciune.

Am întâlnit oameni care se feresc să întrebe ceva, chiar cu riscul de a rămâne ignoranți.

Am întâlnit oameni care muncesc mult și ineficient pentru că le este frică sau  rușine să ceară ajutor.

Toți jucăm un rol pe această scenă a lumii și nu toți putem fi personajul principal.

De noi depinde cât de multe aplauze primim și mai ales cât de multă satisfacție ne aduce piesa.

În noi este cunoașterea dar tot în noi este și îndoiala, alături de dorința de a cerceta.

Doar noi putem cere sprijinul celor din jur pentru a fi mai performanți.

A spune că am greșit înseamnă a da notă că ne recunoaștem limitele intelectuale ori aptitudinale.

A recunoaște că am greșit este un semn pentru colaboratori, o notă ce îi încurajează să experimenteze pentru succes.

A expune o greșeală este o formă prin care învățăm din lecția respectivă și o certitudine că nu o vom repeta.

A spune că am greșit înseamnă că am dovedit că am reușit să realizăm managementul unui lucru  prost făcut.

A spune că nu știm poate fi o formulă bună în a-i verifica pe alții despre ceea ce cred că știu.

A spune că nu știm, și a întreba, este o formă de respect arătată unui profesionist care astfel se vede util.

A spune că nu știm ceva este o formulă de descurajare a celor din jur în a se hazarda în a enunța opinii nefundamentate.

A spune că nu știm este formula prin care empatizăm cu cei din jur și care ne arată normali și uneori vulnerabili.

A cere ajutor este o formulă de schimb de experiență.

A cere ajutor este un mod de a dovedi dorința de a primi și, implicit, cea de a-l oferi.

A recunoaște că nu poți singur este o formulă prin care oferi nota spiritului de echipă.

A cere ajutor este o modalitate de a dovedi celor din jur că exiști și că ceea ce faci tu contează.

Sunt convins că cele spuse sunt știute.

Sunt convins că în mare parte sunt comportamente dobândite.

Sunt convins că ele se pot schimba în bine, așa cum au fost dobândite în rău.

Sunt convins că într-un dialog bazat, pe încredere, între mentor/coach și doritor, obiectivele se clarifică.